Armata de elefanți a lui Abraha

0
371

Datorită existenței Casei lui Dumnezeu, Kaaba, un număr mare de oameni veneau din toată Arabia să se roage la idolii situați în interiorul ei. Pelerinii aduceau ofrande pentru idoli, ceea ce a adus  o mare prosperitate orașului. Văzând acestea, alți oameni au încercat să construiască case de adorare similare cu Kaaba în regiunile unde locuiau ei, sperând să îi abată pe oamenii din Mekka către orașele lor. De exemplu, gassanizii au construit o casă la Al-Hira. Abraha a contruit o casă asemănătoare în Yemen. Dar nu au reușit să atragă pelerini, nimeni nu părea interesat de casele lor de adorare. Arabii au preferat casa veche construită de Profetul Ibrahim.

Prin urmare, Abraha, guvernatorul Yemenului, a decis într-un final să distrugă Kaaba, construită de Profetul Ibrahim. Credea că aceasta este singura cale ca toți oamenii din jurul Arabiei să vină în Yemen, la casa lui de adorare care fusese recent construită și decorată frumos. El a plecat spre Mekka cu o armată mare, ce includea cai și o turmă mare de elefanți. Unii oameni au încercat să îl oprească să meargă în Mekka cu intenții rele, pentru a distruge Kaaba. Regele din Himyar, Dhu Nafar, și conducătorul zonei Khatham, Nufail ibn Habib, au încercat să îl oprească pe Abraha. Dar nu au reușit. În drumul său către Mekka, Abraha s-a oprit la Taif. Acolo, unul dintre liderii tribului Thaqif, Masud ibn Muattib, l-a ajutat cu un ghid, Abu Righal.

Abu Righal a însoțit armata lui Abraha până la jumătatea drumului dintre Taif și Mekka, într-un loc numit Mughammas, unde și-a așezat tabăra. De acolo Abraha și-a trimis unul dintre oamenii lui, care se numea Asuad ibn Maqsud, să afle mai multe despre Mekka și despre oamenii care locuiesc acolo. Când Asuad ibn Maqsud a ajuns în Mekka, oamenii s-au adunat în jurul lui. El le-a spus oamenilor că Abraha nu va veni să se lupte cu ei. Unica lui intenție de a veni în Mekka era să distrugă Kaaba.

Erau multe cămile, bovine și oi care pășunau în afara Mekkăi. Oamenii lui Abraha au luat toate animalele cu ei. Ei au luat multe dintre cămilele care aparțineau lui Abdul Muttalib, conducătorul Mekkăi și bunicul Profetului Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!). Când Abdul Mutalib s-a dus să își ia cămilele de la Abraha, el a mers chiar până în tabăra lui și s-a întâlnit cu el în cortul acestuia. Abraha l-a întrebat:

– Ce te-a adus până aici?

– Tu ai luat multe dintre cămilele mele și am venit să le iau înapoi, a răspuns Abdul Muttalib.

– Mă asteptam ca tu, conducător al Mekkăi, să insiști ca eu să nu distrug Kaaba. Eu am venit ca să distrug Kaaba și tu vorbești despre cămilele tale, a răspuns Abraha mirat și în același timp amuzat.

– Eu sunt stăpânul cămilelor, așadar am venit să le iau înapoi, a spus Abdul Muttalib. Dar Kaaba are un stăpân și El o va salva. Abraha a fost surprins și a amuțit când a auzit cuvintele profunde, pline de înțelepciune și convingere ale lui Abdul Muttalib.

Prin urmare, Abraha i-a dat voie să își ia cămilele. Abdul Muttalib, fericit, și-a luat cămilele și s-a întors în Mekka. Încă de la intrarea în Mekka, el le-a spus locuitorilor să își părăsească casele și să urce pe munți, deoarece Abraha împreună cu armata sa enormă va veni să distrugă Kaaba. Mekkanii s-au rugat la Dumnezeu să salveze Kaaba și, sfătuiți de Abdul Muttalib, și-au părărsit casele și s-au ascuns în dealurile din apropiere.

A doua zi, Abraha a poruncit ca armata sa formidabilă să ajungă la Mekka pâna la ivirea zorilor. Armata a mărșăluit încet spre oraș. Când Abdul Muttalib a văzut un imens nor de praf și nisip venind spre el de la distanță, a realizat că armata lui Abraha se apropia de Mekka cu intenția de a distruge Kaaba. Abdul Muttalib s-a grăbit către Kaaba și s-a ținut de mânerul ușii și s-a rugat mult la Allah să salveze Kaaba de intențiile rele ale lui Abraha: „ O Allah, salvează-ne de armată. Salvează-ne de planul lor malefic.

Salvează qibla noastră. Dacă Kaaba va fi distrusă și noi vom fi distruși.” Cu astfel de rugăciuni și emoții profunde, Abdul Muttalib le-a spus oamenilor să fugă din oraș și să se ascundă în munți, deoarece ei nu aveau putere să lupte împotriva înfricoșătoarei armate a lui Abraha. Oamenii au ascultat de Abdul Muttalib și unul câte unul, bărbați, femei și copii, și-au părăsit casele și au urcat pe munții din apropiere, pentru a nu fi zdrobiți de elefanții lui Abraha.

Armata numeroasă a lui Abraha, în fruntea căreia se aflau mai mulți elefanți mari și feroce, s-a apropiat de Mekka. Elefanții răcneau cu trompele în sus, iar soldații scandau și îl lăudau pe comandantul lor, Regele Abraha. El era sigur că va demola Kaaba fără nici o rezistență din partea locuitorilor din Mekka. „Cine are curajul să se lupte împotriva unei astfel de armate”, se gândea Abraha. Dar, pe neașteptate, elefanții care răcneau în cel mai înfricoșător mod, s-au oprit din mers. Ei au împietrit ca statuile și au refuzat să mai meargă chiar și un pas. Conducătorii elefanților i-au străpuns, înțepat și înjunghiat cu obiecte care aveau vârful ascuțit. Toate acestea nu au avut nici un efect asupra lor. Ei au rămas la fel de împietriți.

În afară de asta, stoluri de păsări zburau deasupra armatei, purtând în ciocuri și în gheare pietricele. O ploiae de pietre a căzut deasupra armatei lui Abraha. Datorită acestora, întreaga armată a fost afectată de boli. Văzând acestea, soldații s-au îngrozit și au luat-o la fugă. Elefanții s-au întors, pierzându-și controlul și au început să îi calce în picioare. S-a creat o mare confuzie și tulburare printre soldați. Văzând acest haos, Abraha, la un moment dat a decis să se retragă. În loc să înainteze și să intre în Mekka, armata s-a întors și a fugit înapoi către Yemen. Pe această cale miraculoasă, Allah a salvat Kaaba de relele intenții ale lui Abraha. În drum către Yemen, mulți soldați, cai și elefanți au început să moară. Până ce au ajuns în capitala Yemenului, Sanaa, iar cei mai puternici soldați au murit pe drum. Abraha s-a îmbolnăvit și a murit imediat după ce a ajuns în Yemen.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here