Sacrificiul lui Nuh – Noe

0
1095

Copiii lui Adam și Eva și cei cei care i-au urmat au fost credincioși, se rugau la Allah și făceau fapte bune. Dar la un moment dat, copiilor copiilor lor, fiindu-le dor de bunicii și străbunicii lor, au început să le facă statui, care să le aducă aminte de ei. Dar cum timpul a trecut, oamenii au început să se roage la aceste statui și au uitat că numai lui Allah trebuie să ne rugăm și numai el este Dumnezeu. Uitând de Allah, ei au uitat și de comportamentul frumos, de ce era bine și ce era. Cei mai mulți oameni erau răi, furau, înșelau, se băteau și se omorau între ei. Foarte puțini erau cei care își mai aduceau aminte de Allah.

Văzând câtă nedreptate și ură este pe pământ, Allah l-a trimis pe Profetul Nuh sau Noe să le aducă aminte oamenilor să creadă în Allah. Profetul Nuh s-a chinuit foarte mult să îi facă să înțeleagă că ceea ce ei fac este greșit. Dar cu cât încerca mai mult să discute cu ei și să îi îndrume, cu atât ei deveneau mai răi.

Allah i-a spus Profetului Nuh să construiască o arcă, o corabie mare de tot. Profetul Nuh s-a apucat să construiască arca și ceilalți râdeau de el. Cine construiește o arcă atunci când e departe de mare? Dar el a continuat să o construiască, deoarece credința în Allah îi dădea putere și răbdare.

După ce a terminat de construit arca, Allah i-a spus lui Nuh să îi avertizeze pe oameni de pedeapsa ce va veni peste ei dacă nu vor crede și anume un mare potop, care avea să înghită totul. Dar în continuare aceștia refuzau să creadă. Își ziceau că nu este posibil așa ceva.

Allah i-a poruncit lui Nuh să adune din fiecare vietate câte o pereche, bărbat și femeie, să le pună în arcă. De asemenea, toți cei credincioși au urcat pe acea arcă.

Fiul lui Nuh, Kanaan, era dintre cei răi și necredincioși și a refuzat să creadă ceea ce tatăl său spunea. Nici soția lui Nuh, Waliya, nu credea. Nuh a trebuit să îi lase în urmă, căci Allah poruncise ca numai cei credincioși să intre pe arcă, El dorea să curețe lumea de orice rău. Nuh a ascultat de Allah și și-a lăsat soția și fiul jos. Dar ceilalți trei fii ai lui Nuh: Sam, Ham și Iafet au urcat împreună cu tatăl lor și familiile lor pe arcă.

Când Nuh a terminat de îmbarcat pe toată lumea, un nor negru a acoperit întreaga lume, totul s-a întunecat și o ploaie foarte puternică a început. Nu se mai puteavedea nimic din cauza ploii și întunericului, dar oamenii refuzau să creadă în continuare. Dintr-o dată, parcă cerul s-a deschis și apa pur și simplu cădea din cer șiroaie. În curând toate văile au fost acoperite de apă și treptat nici dealurile, nici măcar vârfurile munților nu se mai vedeau. Arca era purtată cu viteză de vânt și valuri, iar celor din ea le era teamă. Dar știau că Allah își va respecta promisiunea de a-i proteja pe cei credincioși.

După ce apa a acoperit totul, ploaia s-a oprit. Allah a poruncit pământului să înghită apa și treptat au început să reapară munții, dealurile și câmpiile. Arca a rămas agățată pe muntele Judi, care se află la granițele actuale ale Turciei, Siriei și Irakului. Toți au coborât de pe arcă și au dus o viață fericită, lipsită de oamenii răi.

 

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here