Prajitura de ciocolată

0
217

McLLaxKbi

Prăjitura de ciocolată

de Amina Golding

Într-o căsuță, dintr-un orășel, locuia un copilaș pe care îl chema Ali. El locuia cu mama și cu tatăl său și cu motanul Tomiță. Într-o zi, în timp ce se întorcea de la școală, mama l-a văzut pe Ali vorbind cu un băiețel pe care nu îl mai văzuse până atunci.

– Assalamu alaikum, Ali, îi spuse mama.

-Wa alaikum assalam, mamă. Fă cunoștință cu prietenul meu, Imran. S-a mutat recent în cartier. Poate veni la noi în vizită, să ne jucăm împreună?  o întrebă Ali pe mama sa.

– Poate să vină pe la noi, dacă părinții lui îi dau voie.

– Uraaa, au exclamat Ali și Imran.

Imran a fugit repede până la el acasă pentru a-i cere mamei voie să se joace acasă la Ali. Câteva minute mai târziu, Imran s-a întors acasă la Ali.

-Am voie să mă joc la tine acasă, a spus el zâmbind. Ali i-a deschis ușa.

– Ce bine, mama mea face prăjitura de ciocolată care îmi place mie cel mai mult, a spus Ali și amândoi copiii s-au dus la Ali în cameră să se joace. Nu au apucat să se joace mult și mama lui Ali i-a chemat.

– Băieți, prăjitura de ciocolată este gata. Mirosul de prăjitură se răspândise în toată casa și băieților li se făcuse foame.

-Venim, mamă. Haide, Imran, ne jucăm apoi.

Cei doi băieți s-au grăbit să ajungă la bucătărie și au ajutat-o pe mama lui Ali să așeze masa. Mama lui Ali a tăiat două porții de prăjitură și le-a dat băieților câte una.

– Mamă, bucata mea de prăjitură e mai mică și el a primit tot decorul de pe prăjitură! a exclamat Ali.

– Ali, Imran este musafirul tău. Noi, musulmanii, trebuie să fim buni și generoși cu musafirii noștri, chiar dacă asta înseamnă să renunțăm câteodată la ceea ce ne dorim, răspunse mama.

– Hmmm, bine. Imran, poți să iei tu porția mai mare, a răspuns Ali.

În sinea sa, Ali se simțea un pic supărat, căci prăjitura de ciocolată era favorita sa, dar a ascultat-o pe mama sa. Cei doi băieți au terminat repede prăjitura și s-au întors în camera lui Ali să își continue joaca. În timp ce se jucau, Imran a observat o cutie strălucitoare albastră ce ieșea de sub patul lui Ali.

– Ali, ce este acolo?

– Aceea este cutia în care eu strâng scoicile ce îmi plac cel mai mult. Eu colecționez scoici.

– Ce frumos! Pot să mă uit și eu? a întrebat Imran, îndemnându-l să deschidă cutia.

– Sigur, a răspuns Ali.

Imran a deschis cutia de scoici și se uita la ele.

-Aceasta îmi place foarte mult, a spus Imran în timp ce se uita la scoică portocalie cu roșu pe care Ali o găsise într-o zi, când a fost cu familia sa pe plajă. Aceasta era una dintre scoicile preferate ale lui Ali, dar și-a adus aminte ce îi spusese mama mai devreme în legătură cu dărnicia față de musafiri.

– Poftim, păstreaz-o, spuse Ali în timp ce i-a întins scoica lui Imran.

Un zâmbet mare a apărut pe fața lui Imran

– Mulțumesc, Ali, ești un prieten foarte bun.

A doua zi Ali s-a trezit cu un zâmbet pe față și era foarte fericit.

– Astăzi e ziua în care mergem în excursie cu școala. Oare și Imran vine cu noi? se gândea Ali.

Ali s-a îmbrăcat repede, a înfulecat micul dejun și s-a grăbit la școală. L-a văzut pe Imran la porțile școlii.

– Asslamu alaikum, Ali! îi spuse Imran.

-Wa alaikum assalam, Imran. Astăzi este excursia cu școala. Vii și tu?

– Da și abia aștept, i-a răspuns Imran.

Cei doi s-au îndreptat către autobuzul școlii și și-au ocupat locurile. În curând au pornit la drum.

– Știi unde vom merge, Imran?

– Da, știu, pentru că tatăl meu este șoferul autobuzului, dar este secret, nu pot să îți spun, îi răspunse Imran.

– Sper că este un secret frumos!

Nici nu a terminat bine de spus aceste cuvinte și Ali a văzut de la geamul autobuzului marea.

– Mergem la plajă! a exclamat Ali.

Curând s-au oprit și toți copii au coborât pe plajă și au început să se joace. Dintr-o dată, Ali a văzut ceva pe jos. Era o minunată scoică strălucitoare, roșie.  Chiar și mai frumoasă decât cea pe care i-o dăruise cu o zi înainte lui Imran. Ali a luat scoica, a zâmbit și i-a mulțumit lui Allah că l-a răsplătit deoarece fusese bun cu Imran.

„Alhamdulillah”, își spuse Ali și a fugit să se joace cu Imran. Cei doi au rămas cei mai buni prieteni din acea zi.

Haideți să ne gândim

Ce am învățat?

Dacă ești bun și generos, Allah va fi și mai bun și mai generos decât tine și îți va da din binecuvântările Lui.

Versete din Coran:

„Cât despre cel care dăruiește și are frică [de Allah]. Și crede în răsplata cea frumoasă, aceluia îi vom ușura Noi [calea] către bucurie.” (Sura Al-Layl: 5-7)

„Voi nu veți ajunge la [adevărata] evlavie decât dacă veți face daruri din ceea ce vă este drag. Și Allah știe tot ceea ce voi dăruiți.” (Sura Ali- Imran: 92)

Adevărul din hadisuri:

Profetul Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Acela a cărui proprietate depășește nevoile sale, să îl ajute pe cel a cărui proprietate nu îi acoperă nevoile și cel a cărui mâncare depășește nevoile sale, să împartă cu cel ce nu are mâncare.”

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here